Judet: Cluj
Mersul trenurilor: Mersul trenurilor Giula
Coduri postale: Coduri postale Giula
Lista strazilor: Strazi Giula
Lista punctelor de interes: Puncte de Interes Giula
Coordonate: 46° 56' Nord, 23° 37' Est
Mersul trenurilor: Mersul trenurilor Giula
Coduri postale: Coduri postale Giula
Lista strazilor: Strazi Giula
Lista punctelor de interes: Puncte de Interes Giula
Coordonate: 46° 56' Nord, 23° 37' Est
De la Wikipedia, enciclopedia liberă http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bor%C8%99a,_Cluj
Borșa (în maghiară Kolozsborsa) este o comună din județul Cluj, centrul administrativ al comunei cu același nume, alcătuită din cinci sate.
Comuna Borșa este reședință si are in componenta sa satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.
Țară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună
Zonă metropolitană Cluj-Napoca
SIRUTA 56265
Atestare 1216 [1]
Sate componente Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia,Ciumăfaia, Giula
Suprafață - Total 61,62 km²
Altitudine 328 m.d.m.
Populație (2011)[3][4]
- Total ▼ 1.600 locuitori
- Densitate 30,31 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002 1.865 locuitori
Cod poștal 407110
Prefix telefonic +40 x64 [5]
Localizarea comunei în județul Cluj
B
Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori.
Comuna Borșa este reședință si are in componenta sa satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.
Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.
Coordonate: Coordonate: 46°56′02″N 23°39′57″E46°56′02″N 23°39′57″EȚară România
Județ Cluj
Statut Centru de comună
Zonă metropolitană Cluj-Napoca
SIRUTA 56265
Atestare 1216 [1]
Sate componente Borșa, Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia,Ciumăfaia, Giula
Suprafață - Total 61,62 km²
Altitudine 328 m.d.m.
Populație (2011)[3][4]
- Total ▼ 1.600 locuitori
- Densitate 30,31 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002 1.865 locuitori
Cod poștal 407110
Prefix telefonic +40 x64 [5]
Localizarea comunei în județul Cluj
B
Borșa pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Componența etnică a comunei Borșa
Români (86.0%)
Maghiari (8.43%)
Romi (2.81%)
Necunoscută (2.75%)
Altă etnie (0.0%)
Componența confesională a comunei Borșa
Ortodocși (74.12%)
Reformați (7.56%)
Penticostali (2.5%)
Greco-catolici (11.0%)
Baptiști (1.18%)
Necunoscută (2.75%)
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Istoric
1990-1992 Ioan Neagu
1992-2000 Aurel Crisan
2000-2004 Vasile Pop (PNL)
2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
din 2008: Mariana Secară (PNL)
Lăcașuri de cult
Biserica Greco-Catolică.
Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
Biserica de lemn din Borșa
Biserica Penticostală.
Obiective istorice și turistice
Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea).
fosta "Villa rustica" din satul Ciumafaia
Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi.
Personalităti ale comunei
Mircea Bochis (n 1950), pictor român
Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică.
József Jakobi (1882-1967): medic
Ferenc Ocsvay, Ocsvai (născut în Ciumăfaia în 1819 – 1887): publicist, jurist
Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric
Galerie de imagini
Imaginea castelului Bánffy din Borșa în secolul al XIX-lea
Castelul Bánffy din Borșa
Castelul Bánffy din Borșa
Monument în Borșa
Biserica reformată-calvină
Biserica greco-catolică (1997)
Biserica ortodoxă (1900)
Biserica ortodoxă (1900)
Bibliografie
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart.ISBN 973-86430-0-7
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7
Note
^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 94
^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. Accesat la 19 iunie 2008.
^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat la 6 august 2013.
^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
^ Structura etno-demografică a României
^ Liviu Stoica et all, p. 48.
(Click pentru imagine interactivă)
Componența etnică a comunei Borșa
Români (86.0%)
Maghiari (8.43%)
Romi (2.81%)
Necunoscută (2.75%)
Altă etnie (0.0%)
Componența confesională a comunei Borșa
Ortodocși (74.12%)
Reformați (7.56%)
Penticostali (2.5%)
Greco-catolici (11.0%)
Baptiști (1.18%)
Necunoscută (2.75%)
Altă religie (0.87%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borșa se ridică la 1.600 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.865 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,44%) și romi(2,81%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%),reformați (7,56%), penticostali (2,5%) șibaptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Evoluție istoricăDe-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Istoric
Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.[1] A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.[9] Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.
Primari1990-1992 Ioan Neagu
1992-2000 Aurel Crisan
2000-2004 Vasile Pop (PNL)
2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL)
din 2008: Mariana Secară (PNL)
Lăcașuri de cult
Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow.
Biserica Reformată-Calvină.Biserica Greco-Catolică.
Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș.
Biserica de lemn din Borșa
Biserica Penticostală.
Obiective istorice și turistice
Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea).
fosta "Villa rustica" din satul Ciumafaia
Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi.
Personalităti ale comunei
Ioan Deleanu este un jurist român, care a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996).
interpretul de muzică populară Aurel TămașMircea Bochis (n 1950), pictor român
Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică.
József Jakobi (1882-1967): medic
Ferenc Ocsvay, Ocsvai (născut în Ciumăfaia în 1819 – 1887): publicist, jurist
Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric
Galerie de imagini
Imaginea castelului Bánffy din Borșa în secolul al XIX-lea
Castelul Bánffy din Borșa
Castelul Bánffy din Borșa
Monument în Borșa
.JPG)
Biserica reformată-calvină
.JPG)
Biserica greco-catolică (1997)
.JPG)
Biserica ortodoxă (1900)
.JPG)
Biserica ortodoxă (1900)
.JPG)
.JPG)
Bibliografie
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart.ISBN 973-86430-0-7
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7
Note
^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 94
^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. Accesat la 19 iunie 2008.
^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat la 6 august 2013.
^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 5 august 2013.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
^ Structura etno-demografică a României
^ Liviu Stoica et all, p. 48.
